Desi multa lume se mira cum de am parasit Brasovul , un oras superb pentru un oras aglomerat si murdar , rasfoind blogul isi va schimba parerea… Nu este un oras curat dar este plin de istorie si are numeroase secrete ce asteapta sa iasa la iveala!!! Hai sa le descoperim impreuna!!!

Trebuie sa recunosc ca nu prea pasesc des in librarii, am fost in libraria Carturesti din Piata Romana dar cea recent deschisa Carturesti Carusel este absolut incantatoare. Incepand cu cladirea in care este amenajata,  spatiile unde poti rasfoi linistit paginile cartilor pe care ti le doresti si poti chiar savura numeroase bunatati de la Bistro-ul acesteia creeaza un loc in  care cu siguranta vei reveni cu mare drag .

“O clădire-monument din centrul istoric al Bucureștiului își redeschide ușile după un sfert de secol pentru a găzdui Cărturești Carusel.

Situată pe strada Lipscani, la numărul 55, librăria se desfășoară pe șase niveluri însumând 1000mp. Cărturești Carusel este un experiment de locuire culturală a centrului vechi, oferind un spațiu pentru lectură, socializare și explorare artistică a inimii orașului. Cu un bistro la ultimul etaj, un spaţiu multimedia la subsol și o galerie dedicată artei contemporane la primul etaj, librăria se pregătește să spună o nouă poveste pe o stradă cu o vibrantă tradiție comercială.

Elegantul edificiu de secol XIX a intrat în posesia celebrei familii de bancheri Chrissoveloni în 1903, iar în perioada comunistă a fost confiscat și transformat în magazinul Familia. După 1990, imobilul a fost recuperat și reabilitat de proprietarul actual, dl. Jean Chrissoveloni, iar acum prinde viață printr-o amenajare inovatoare, dar atentă la substanța istorică, semnată de biroul de arhitectură Square One. ”

Sursa : http://carturesticarusel.ro/

 

Advertisements

De multe ori m-am intrebat de unde vin denumirile cartierelor din Bucuresti dar niciodata nu m-am documentat suficient spre rusinea mea. In sfarsit,  am gasit un articol care mi-a clarificat toate intrebarile.

“O istorie interesantă se găseşte în originea numelui cartierului Balta Albă. Povestea spune că aici se afla o Groapă de var unde, în vremea lui Caragea, se topeau cadavrele ciumaţilor. Când ploua, locul devenea o baltă.

Zona Berceni a fost denumită astfel datorită grofului Miklós Bercsényi. Se zice că o ceată de husari, condusă de groful Miklós Bercsényi, s-au oprit undeva la sud de Bucureşti, în drumul lor spre turci. Nu se ştie însă dacă au luat o pauză sau dacă au rămas aici de tot, însă cert este că de atunci acea zonă a fost botezată „Berceni“.

Cartierul Băneasa îşi trage denumirea de la nevasta banului Dimitrie Ghica.

Cotroceniul, unde în prezent se află sediul prezidenţial, se numeşte astfel de la regionalismul „a cotroci“, care înseamnă „a scotoci“, „a scormoni“.

Legenda cartierului Colentina spune că această denumire vine de la „colea-n-tină“, cu referire la locul baltit unde Matei basarab i-ar fi fugărit pe turci, într-o bătălie. O vreme s-a numit şi „Olintina“.

Depre zona Crângaşi, istoria spune că a existat cândva o prelungire din Codrul Vlăsiei, un crâng. Aici trăiau crângaşii.

Cartierul Dămăroaia a fost, în trecut, moşia parcelată a boieroaiecei Maria Damaris.

În istoria numelor cartierelor bucureştene este menţionat şi un nume de doctor. Spiridon Kristofi (căruia i se mai zicea Spirea), a ridicat, în 1765, pe Dealul lupeştilor o biserică numită Spirea Veche. De aici şi denumirea „Dealul Spirii“.

Dristor“ vine de la breasla piuarilor care şi-au avut satul în această parte a Bucureştilor. Meşterii piuari se numeau «darstari», «darsta» fiind piua din piatra folosită la fabricarea postavului şi dimiei. Piuarii fabricau «darste» şi pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviţei, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanţă economică pentru târgul Bucureştilor.

Drumul Taberei se numeşte astfel datorită lui Tudor Vladimirescu, care, în 1821, intră în Bucureşti pe la vest şi îşi aşează aici tabăra de panduri.

Ferentariul
, renumit astăzi pentru scandalurile din zonă, a primit unul dintre cele mai rafinate nume din Capitală, originea lui venind din latină, („Ferentarius“ – soldat din infanteria uşoară a legiunilor române). Unii spun că aici s-ar fi aflat câmpul de exerciţii al ferentarilor, din oastea lui Mihai Viteazul.

Turcii şi-au pus şi ei amprenta pe Bucureşti. „Ghencea“ este un nume provenit din limba turcă. Pe vremea fanarioţilor, Ghenci-aga era şeful arnăuţilor din garda domnească. Aici s-a ridicat o biserică, Biserica Ghencei.

Denumirile „Floreasca“ şi „Giuleşti“ îşi au originile de la numele boierilor care au stăpânit locurile respective, Floreştii, şi, respectiv, de la proprietatea boierească a Juleştilor.

Strada Lipscani, una dintre cele mai tranzitate străzi de distracţie din Capitală, se numeşte astfel datorită negustorilor veniţi în Bucureşti cu lucruri aduse de la târgul din Leipzig, care se numeau Lipscani.

Despre cartierul Militari se spune că ar fi fost botezat aşa pentru că era zona de instrucţie militară şi unde o vreme a funcţionat „Pirotehnia Armatei“.

Oraşul Pantelimon, de la periferia Capitalei, îşi are numele după Mănăstirea Sfântul Pantelimon. În gracă „pan“ înseamnă „tot“, iar „éléïmon “ se traduce „milă“. Astfel, Panteleimon înseamnă „cel milostiv“ sau „întreg milostivul“.

Rahova, un alt cartier care şi-a „câştigat“ reputaţia de zonă de scandal, are un nume relativ noi şi vine de la Calea Rahovei, una dintre cele cinci artere botezate în amintirea Războiului de Independenţă: Calea Griviţei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei şi Calea Dorobanţilor.

Sălăjanul“ este de asemenea un nume nou şi are originea de la Leon Szilaghi, cunoscut şi ca Leontin Sălăjan.

Cartierul Titan îşi are denumirea de la fabrica de ciment „Titan“, construită la începutul secolului 20.

Despre Vitan, D. Papazoglu spune că „În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orăşenilor îşi aveau păşunea“.

Sursa: http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/unde-vin-numele-cartierelor-bucuresti

Schimb de Cărți București, vă invită la o lectură în aer liber în parcul Herăstrău, zona Roata Mare. Ne vedem ca de obicei de la ora 15:00 la 17:00.
Am consultat prognoza meteo, și pentru că ne-am asigurat că va fi vreme bună, ne-am hotărât să ne luăm păturile și cărțile și să ne alăturăm evenimentului Citim în iarbă din parcul Herăstrău.
Vă așteptăm acolo pentru a ne bucura de ultimele zile senine ale toamnei :). Nu lipsiți! Și aduceți cu voi o carte!

Schimbul de cărți nu este obligatoriu și nu este permanent, proprietarul putându-și retrage cartea din circuitul SdC oricând dorește.
*Citim in iarbă începe la ora 10.00 şi durează până la ora 20.00. Intrarea este liberă. ”
0_citim_in_iarba

Detalii&program: https://www.facebook.com/citim.in.iarba?fref=ts

Sursa: http://www.getlokal.ro/ro/d/event/show/id/50228

Pe 27 septembrie, de fapt în noaptea dintre 27 și 28 septembrie, are loc un traseu cultural-domestic-artistic prin București pe care nu-l puteți rata, în cadrul Nopții Caselor. Este vorba despre unul în care sunt incluse nu mai puțin de 14 clădiri cu istorie, unele care au fost transformate în centre de artă sau educaționale, altele care sunt deschise doar acum publicului.

c36eb93dbf73a8525ff09ff3e2ef17991ae8d9e3

Program complet : http://noapteacaselor.tumblr.com/

Sursa : http://noapteacaselor.tumblr.com/

Cu ocazia zilelor Bucurestiului ( 555 ani ) Hanul Gabroveni a fost deschis pentru vizitare. Mi-a placut foarte mult ce am vazut , se vede ca s-a investit si s-a pastrat spiritul interbelic al cladirii. Cautand informatii am gasit articole in care se afirma ca Hanul Gabroveni nu este de fapt  aceasta cladire (http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2014/09/minciuni-istorie-si-sictir-la-hanul-gabroveni/) dar oricum ar fi bine,  ca in sfarsit s-a facut ceva macar cu una dintre cladirile din Centrul Vechi aflate in paragina.

“Sunt istorici care plaseaza inceputurile hanului Gabroveni in 1739, pe baza insemnarilor francezului Jean Claude Flachat, potrivit caruia fiul lui Nicolae Mavrocordat, Constantin, ar fi inaltat un “bezesten” – o cladire patrata, un fel de hala – care sa fie ocupat de negustori straini, greci, turci sau unguri, dar fostul secretar domnesc nu face nici o precizare in ceea ce priveste localizarea constructiei.

Cercetarile arheologice si documentele de epoca atesta insa faptul ca hanul Gabroveni a fost construit intre 1804-1818 pe locuri ocupate anterior de case mai modeste realizate din caramida, datand din secolele XV-XVI, si ale caror vestigii au fost descoperite sub nivelul pivnitei hanului. Aici veneau sa se adaposteasca negustori bulgari care isi aduceau marfurile din Gabrovo.

descărcare

Epoca de glorie negustoreasca a acestui han, care a ars si a fost refacut de mai multe ori, se intinde pe durata unui sfert de veac, intre 1825 si 1850. Se pare ca aceasta cladire a adus in peisajul orasului pentru prima data elementul “pasaj”.
La parter se aflau pravalii pentru vanzarea cu amanuntul a produselor textile. Accesul in acest culoar lung de aproape 50 m in fata pravaliilor boltite se facea doar pe la capetele lui prin portile din stejar masiv inchise cu feronerie de fonta.”

Sursa : http://www.ziare.com/social/capitala/hanul-gabroveni-de-la-wc-public-la-centru-cultural-european-1156915

“Cu ocazia Zilelor Bucureștiului, Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate – ARCEN organizează un traseu-cultural nocturn al Capitalei, în perioada 18-21 septembrie, în fiecare seară, de la ora 19.00, având ca punct de plecare Teatrul Odeon (Calea Victoriei nr. 40-42).

AFIS-web-1

Sub genericul „Povești din Bucureștii de demult”, traseul-cultural nocturn va avea 6 opriri și va cuprinde străzile: Calea Victoriei, str. Constantin Mille, str. Ion Oteteleșeanu, str. Ion Brezoianu, str. George Vraca, str. Ion Câmpineanu, str. Valter Mărăcineanu și str. Dem I. Dobrescu, punctul final al turului-ghidat fiind Biblioteca Centrală Universitară Carol I.

ARCEN propune bucureștenilor un traseu-cultural care să ilustreze aspectele cele mai diverse ale orașului București, povești și istorii despre lumea presei bucureștene din fosta stradă Sărindar, întâmplări legate de viața actorilor și a teatrelor din București, de la Caragiale, Matei Millo până la Camil Petrescu sau Ion Marin Sadoveanu, povești despre hanuri și grădini de vară, despre apariția cinematografului, a telefonului și a trotuarelor în Capitală, dar și o serie de portrete care au marcat în feluri diverse memoria Bucureștilor: Elena Oteteleșeanu, Constantin Tănase, Mișu Văcărescu, Constantin Mille, Luigi Cazzavillan și Mircea Eliade.

Traseul-cultural nocturn, organizat de ARCEN cu ocazia „Zilelor Bucureștiului”, esteun prilej de a petrece aniversarea celor 555 ani de istorie a Capitalei în inima orașului, pe cea mai importantă arteră a vechiul București, pe Calea Victoriei și străzile din împrejurimi, traseul ARCEN fiind și o invitație la o altfel de înțelegere a orașului, a vieții sale și a locuitorilor săi din vremuri diferite și la descoperirea sensului memoriei unui oraș și a unei comunități.

Ghizii ARCEN îi așteaptă pe participanți, în funcție de condițiile meteo, cu joben sau cu umbrelă, în fața Teatrului Odeon, în zilele de 18, 19, 20 și 21 septembrie, de la ora 19.00.

Traseul-cultural este gratuit și nu necesită înscriere prealabilă.”

Astept cu nerabdare sa particip la un nou traseu cultural organizat de ARCEN si sa aflu noi povesti despre Bucuresti!!! Va recomand cu mult drag sa va faceti timp sa nu ratati acest tur !!!

Sursa : http://www.arcen.info/

2a40a908-2d44-45a1-a636-33355f59a7fd

“Programul Rabla pentru periuţa ta se întoarce și în acest an! Vino la cortul Rabla cu periuţa ta de dinţi veche, iar noi o înlocuim cu una nouă Aquafresh® și, în plus, îţi dăm și un cupon de reducere pentru pasta de dinţi preferată (Aquafresh® HD, Aquafresh® Kids, Sensodyne®, Parodontax®).

rabla pentru periuta ta

Poţi veni cu un număr maxim de trei periuţe, pentru a-i ajuta și pe ceilalţi membri ai familiei să își schimbe periuţa, iar mecanismul e simplu: pentru fiecare periuţă veche primești o periuţă nouă Aquafresh® și un cupon de reducere pentru pastă de dinţi.

13 septembrie 2014 – București – la intrarea în Parcul Tineretului (Începând cu ora 10.00 şi până seara, la intrarea dinspre Liceul Heorghe Şincai)
14 septembrie 2014 – Constanţa – în faţa City Mall
20 septembrie 2014 – Brașov – Piaţa Sfatului, la fântâna arteziană
27 septembrie 2014 – Iași – în faţa Palatului Culturii
4 octombrie 2014 – Cluj-Napoca – pe Bulevardul Eroilor, în continuarea Pieței Matei Corvin
5 octombrie 2014 – Oradea – în Centrul Vechi, pe str. Republicii
11 octombrie 2014 – Galaţi – în fața Casei de Cultură

Iar dacă vrei să le faci într-adevăr o surpriză, poţi să le gravezi periuţa cu numele fiecăruia.

În plus, copiii au un loc special în care se pot juca cu Bulgărașul Aquafresh®. Iar înainte de a pleca acasă, pentru ca au dovedit că sunt aliaţi de încredere a lui Bulgăraș, vor primi un pașaport de Bulgăraș și un calendar pentru a nu sări niciun periaj dentar.

Grăbește-te, periuţele se vor da în limita stocului disponibil.”

rabla pentru periuta ta copiiPentru mai multe detalii : http://www.zambesteromania.ro/rabla-pentru-periuta-ta.html

Sursa: http://www.zambesteromania.ro/

Tag Cloud